Accidentele de muncă și echipamentele tehnice: ce trebuie să verifice o firmă înainte să fie prea târziu

Un accident de muncă este, înainte de toate, o situație gravă pentru persoanele implicate, pentru familie, pentru colegi și pentru angajator. De aceea, astfel de evenimente nu trebuie tratate superficial și nici folosite pentru concluzii pripite.

Fără a comenta cauzele unui accident concret și fără a stabili vinovății înainte de finalizarea cercetărilor, astfel de situații ar trebui să ne reamintească un lucru simplu: prevenția nu începe după accident, ci înainte.

În special în firmele care folosesc echipamente tehnice, instalații de ridicat, nacele, stivuitoare, macarale, recipiente sub presiune sau alte echipamente care pot intra în zona ISCIR, verificările tehnice, instruirea lucrătorilor și supravegherea modului de lucru nu sunt doar obligații administrative. Ele pot face diferența între o activitate desfășurată în siguranță și un eveniment grav.

1. Nu este suficient ca echipamentul să „funcționeze”

Una dintre cele mai mari greșeli în exploatarea echipamentelor tehnice este ideea că, dacă utilajul pornește și poate fi folosit, atunci este în regulă.

În realitate, o firmă ar trebui să poată răspunde clar la câteva întrebări:

• Echipamentul este autorizat, dacă autorizarea este necesară?
• Are verificările tehnice periodice la zi?
• Există documente privind punerea în funcțiune și exploatarea?
• Lucrătorii care îl folosesc sunt instruiți?
• Există instrucțiuni proprii clare pentru utilizarea echipamentului?
• Se fac verificări înainte de utilizare?
• Se respectă limitele de sarcină, zona de lucru și condițiile de exploatare?
• Există o persoană responsabilă care urmărește termenele și documentele?

Aceste întrebări par simple, dar în practică apar frecvent lipsuri: documente incomplete, verificări expirate, instruiri formale, echipamente folosite în alte condiții decât cele prevăzute sau lipsa unei evidențe clare.

2. Unde intervine RSVTI

RSVTI înseamnă responsabil cu supravegherea și verificarea tehnică a instalațiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR. Metodologia pentru autorizarea operatorului RSVTI este reglementată prin Ordinul nr. 130/2011, potrivit Portalului Legislativ.

Rolul RSVTI nu trebuie prezentat ca o garanție absolută că nu se poate produce niciun accident. Ar fi incorect. Dar RSVTI face parte din sistemul de control tehnic care ajută firma să țină sub supraveghere echipamentele aflate în domeniul ISCIR.

În mod practic, un operator RSVTI urmărește aspecte precum:

• evidența instalațiilor și echipamentelor aflate sub incidența ISCIR;
• termenele pentru verificările tehnice;
• documentele necesare pentru exploatarea echipamentelor;
• colaborarea cu firme autorizate ISCIR, atunci când este cazul;
• respectarea cerințelor privind exploatarea în siguranță;
• oprirea sau semnalarea echipamentelor care nu mai pot fi folosite în condiții sigure.

Pentru angajator, problema nu este doar „avem sau nu RSVTI?”. Întrebarea corectă este: știm exact ce echipamente avem, ce termene au, cine le folosește și dacă sunt exploatate corect?

3. SSM nu înseamnă doar fișe semnate

În multe firme, securitatea și sănătatea în muncă este redusă la fișe de instruire și dosare. Documentele sunt importante, dar ele trebuie să reflecte realitatea din teren.

O instruire SSM făcută corect ar trebui să răspundă la întrebări concrete:

• Ce riscuri are lucrătorul la echipamentul folosit?
• Ce verifică înainte de începerea lucrului?
• Când oprește activitatea?
• Cui raportează o defecțiune?
• Ce nu are voie să facă?
• Ce face dacă apare o situație periculoasă?
• Cum se delimitează zona de lucru?
• Ce echipament individual de protecție este obligatoriu?

Dacă lucrătorul a semnat o fișă, dar nu știe aceste lucruri, firma are o problemă reală de prevenție.

4. După un accident, angajatorul are obligații clare

În cazul producerii unui eveniment, comunicarea și cercetarea se fac conform legislației aplicabile. ITM Iași prezintă, pe baza Legii nr. 319/2006, obligația angajatorului de a comunica evenimentele de îndată către inspectoratul teritorial de muncă, pentru evenimentele definite de lege.

După un accident, nu contează doar existența documentelor. Contează și calitatea lor, coerența lor și legătura cu activitatea reală. În practică, pot fi analizate fișele de instruire, evaluarea riscurilor, planul de prevenire și protecție, instrucțiunile proprii, deciziile interne, verificările tehnice, declarațiile, starea echipamentelor și modul în care era organizată activitatea.

În îndrumarul metodologic al Inspecției Muncii privind cercetarea evenimentelor se arată că, în urma cercetării, pot fi dispuse măsuri pentru prevenirea altor evenimente similare, inclusiv revizuirea evaluării riscurilor și a planului de prevenire și protecție.

5. Ce ar trebui să verifice o firmă acum

Un moment bun pentru verificare este înainte să existe un eveniment. O firmă care folosește echipamente tehnice ar trebui să facă periodic o verificare internă simplă:

Echipamente și instalații

Verificați dacă toate echipamentele sunt inventariate, dacă se știe care intră sub incidența ISCIR, dacă au verificările la zi și dacă există documente pentru exploatarea lor.

Lucrători

Verificați dacă persoanele care folosesc echipamentele sunt instruite, apte medical, autorizate acolo unde este cazul și cunosc regulile practice de lucru.

Documente SSM

Verificați dacă evaluarea riscurilor este actuală, dacă instrucțiunile proprii sunt adaptate activității reale și dacă planul de prevenire și protecție conține măsuri concrete.

Organizare

Verificați cine răspunde de echipamente, cine urmărește termenele, cine oprește un echipament neconform și cum sunt raportate defecțiunile.

Control în teren

Verificați dacă regulile scrise sunt respectate efectiv: zone delimitate, echipamente de protecție folosite, sarcini respectate, manevre executate corect și lucrări oprite atunci când apar riscuri.

6. Prevenția trebuie să fie practică, nu doar formală

Un sistem bun de SSM și RSVTI nu înseamnă doar dosare frumos aranjate. Înseamnă ca firma să știe permanent ce echipamente are, cine le folosește, în ce stare sunt și ce riscuri există.

Cele mai bune măsuri de prevenție sunt cele simple, clare și aplicate constant:

• verificări tehnice la timp;
• instruiri clare, pe înțelesul lucrătorilor;
• instrucțiuni proprii adaptate activității;
• oprirea echipamentelor nesigure;
• raportarea rapidă a defecțiunilor;
• verificări periodice în teren;
• responsabilități clare pentru manageri și lucrători.

Accidentele grave nu sunt prevenite doar printr-un document semnat. Ele sunt prevenite printr-un sistem care funcționează în fiecare zi.

Concluzie

Orice accident de muncă trebuie tratat cu seriozitate, respect și prudență. Nu este corect să tragem concluzii înainte de finalizarea cercetărilor și nu este corect să reducem prevenția la birocrație.

Pentru firmele care folosesc echipamente tehnice, instalații de ridicat, echipamente sub presiune sau alte echipamente din zona ISCIR, o verificare preventivă a documentelor, termenelor, instruirilor și responsabilităților poate reduce semnificativ riscul unor situații grave.

Dacă nu sunteți sigur că documentele SSM, verificările tehnice sau evidența RSVTI sunt în regulă, puteți solicita o verificare preliminară. Este mai simplu să corectați din timp decât să descoperiți lipsurile după un eveniment.